Există 3 noţiuni de a defini traficul unui site.

vizitatori unici – acestea sunt persoane / computere diferite de la care se intră pe un site anumit.

vizite – dacă o persoană a intrat pe un site, aceasta se numeşte o vizită, chiar dacă a închis site-ul peste 30 secunde, sau a stat 15 minute şi a citit 4 ştiri. Dacă un vizitator unic, închide browserul şi revine în internet peste 3 ore, iar va deschide browserul şi va intra pe acelaşi site, se va considera că aceasta este o vizita noua, dar, normal, a rămas doar un vizitator unic.

afişări – în cadrul fiecării vizite sau sesiune de vizitare, un utilizator de internet face pe un site 2-3-4-10 click-uri. Deschide o ştire, se întoarce la prima pagină, intră la alta ştire, apoi intră să verifice traficul site-ului , apoi iar pe prima pagină, apoi se duce la monden sau sport şi se uită la un video de relaxare şi închide browser-ul. De fiecare dată cînd s-a făcut un click pe site sau s-a încărcat o pagină (chiar şi repetat), aceasta se consideră afişăre.

Advertiserii deştepţi atrag atenţia la următoarele lucruri: raportul vizitatori unici – vizite – afişări, timpul de reţinere a vizitatorilor pe site, bounce rate, rata vizitatorilor noi, direct trafic, rata vizitatori din Moldova.

Raportul vizitatori unici – vizite – afişări – există site-uri / roboţi care îţi umflă artificial numărul vizitatorilor pe site. Poţi să îţi faci publicitate eronată, tu te prezinţi ca şi resursă porno, sau adaugi cuvinte cheie în site de tip “vi@gr@” (am pus semnul @ căci anume nu vreau blogul meu să fie asociat cu cuvîntul original), motoarele de căutare încep să îţi trimit vizitatori, dar care ajung la tine pe site şi după 5 secunde închid site-ul.
Deci, tu obţii pe site vizitari fantomă. Se numără, dar ei de fapt nu fac nicio activitate pe site.

Cu cît raportul “unici – vizite – afişări” este mai mic, cu atît înseamnă că vizitatorii acestui site sunt fantome. Dacă un site are 10 mii unici, 10 500 vizite şi 11 mii afişări este clar că ceva nu este în ordine. Din zece mii unici, doar 500 au revenit încă o dată, şi din aceştea doar 250 au mai făcut un click pe site. Restul înseamnă că sunt roboţi sau persoane ne-interesate de acest site.

Acelaşi lucru îl puteţi obţine şi atrăgînd atenţia şi la alte criterii: timpul de reţinere a vizitatorilor pe site, bounce-rate, rata vizitatori noi. Dacă este vorba de vizitatori ne-interesaţi sau atraşi pe site într-un mod fraudulos, atunci aceştea vor pleca foarte repede. Respectiv, veţi obţine date de <30 sec cît s-a reţinut vizitatorii pe site. Bounce-rate-ul este rata pesoanelor care părăsesc site-ul în primele 5-10 secunde. Dacă vedeţi că majoritatea pleacă de pe un site repede, majoritatea sunt vizitatori noi şi foarte puţini stau mai mult de 30 secunde pe acest site – plecaţi mai repede de acolo.

De asemenea, este important să verificaţi rata pentru direct trafic. Adică, cum ajung vizitatorii pe acest site. O fac prin motoare de căutare sau chiar culeg în browser ‘unimedia.md’. Cu cît rata la direct trafic este mai mare, cu atît înseamnă că site-ul este unul sănătos. Oamenii chiar ştiu de el şi în mod conştient culeg în browser ‘unimedia.md’, deci acesta este un brand puternic. De exemplu, 56% din vizitatori pe UNIMEDIA sunt direct trafic, în mediu, fiecare vizitator unic intră pe site de 8 ori pe lună (2 ori pe săptămînă), iar în cadrul fiecărei vizite face 3.6 click-uri pe site, petrecînd pe acesta peste 7 minute. Aceasta înseamnă că site-ul este unul sănătos.

Vă recomand să atrageţi atenţia încă la un criteriu. Rata vizitatorilor din Moldova. Dacă plasaţi publicitate pe un site, s-ar putea întîmpla să aflaţi de fapt că marea majoritate a vizitatorilor săi sunt din alte ţări. Nu este logic în acest sens să plasaţi publicitate şi să o vadă oameni din România, Germania, SUA, Rusia. Ei nu vor deveni clientul dumneavoastră. Aceasta se poate întîmpla la site-urile auto sau video-sharing. Fotografiile la maşini sunt aceleaşi în toată lumea şi dacă Google îi oferă drept link la fotografii pe un site în Moldova, el va intra şi se va uita la fotografii. Chiar dacă nu înţelege un cuvînt în română. Exact acelaşi lucru cu site-urile de video-sharing. Dacă ai un video prostesc şi a nimerit într-un mailing list din America Latină, lumea va face click şi se va uita la acel video, căci este interesant, indiferent că nu va înţelege meniurilor – video-ul tot prostesc şi funny rămâne.

Există cîteva cuvinte care trebuie să le cunoască fiecare om care lucrează în adverting/pr/marketing.

Advertiser – companie care plasează publicitate;

Publisher – proprietar de site-uri;

Agenţie / regie – Intermediar. Aşa cum la TV, între o companie şi postul TV există o agenţie de publicitate care realizează spoturi video, face media-planning, monitorizează campania… tot aşa pe web, există agenţii specializate care are softul necesar de a plasa şi a monitoriza o campanie în internet. Ca şi la TV, clienţii (advertiserii) pot alege să meargă direct la furnizor (post tv / proprietar de site) şi are contract direct de plasare a publicităţii sau pot alege să semneze un contract cu o agenţie / regie care îi poate reprezenta şi va plasa bannere în numele lor. Pe de altă parte, există publisheri care pot alege să se vîndă (exclusiv) prin regie / agenţie, dar care pot alege să se vîndă şi separat, preferînd contractele directe cu clienţii. La momentul actual, în Republica Moldova cei mai mari publisheri preferă să se vîndă separat, eventual se acordă un comision de agenţie pentru terţi care le intermediază anumite contracte.

Site-urile, ca şi ziarele, au număr de cititori / vizitatori. Respectiv, un advertiser, atunci cînd alege să plaseze publicitatea într-un ziar anumit, se uită în primul rînd ce tiraj scrie în căsuţa redacţiei. Dacă consideră că este un preţ bun pentru publicul potenţial care va vedea publicitatea atunci semnează contractul. Partea proastă e faptul că, la moment, nimeni în Moldova nu monitorizează dacă tirajul menţionat în ziare este o cifră corectă. De curînd, s-a fondat BATIM, organizaţie care drept scop monitorizarea tirajelor ziarelor şi revistelor, aşa că, poate această problemă se va rezolva în 2010. NMG e membru BATIM şi sperăm să primim anumite rapoarte de activitate din partea organizaţiei.

Ceea ce ţine de internet, lucrurile stau puţin altfel. Există site-uri care oferă servicii de monitorizare a traficului. Cel mai cunoscut şi de referinţă la moment în Moldova este Google Analytics. Există şi replici locale, de exemplu: trafic.ro în România, top20.md în Moldova, liveinternet.ru / hotlog.ru în Rusia. La unele site-uri statistica este ascunsă (ca la G Analytics), la altele este deschisă şi la unele poate fi preluată şi publicată automat la tine pe site . Tot ce trebuie să faceţi este să căutaţi în partea de jos a paginilor iconiţe de la sisteme de monitorizare a traficului, şi dacă faceţi click, atunci există posibilitatea să obţineţi macăr cîteva date despre vizitatorii site-ului în cauză.

Chiar şi aşa, toate aceste site-uri sunt considerate drept soluţii terţe de monitorizare a traficului. În mod normal, aşa cum este creată o organizare de monitorizare a tirajelor la ziare, tot aşa se fondează şi o organizaţie de monitorizare a vizitatorilor site-urilor. În principiu, poate fi aceeaşi organizaţie care monitorizează atît presa scrisă, cît şi on-line (acum aţi înţeles din ce cauză NMG e membru BATIM:). Respectiv, această organizaţie, pe banii membrilor săi, cumpără un soft unic de monitorizare a vizitatorilor şi le recomandă tuturor actorilor pieţei să folosească sistemul în cauză. Publisherii se aboneze, iar advertiserii cer datele de trafic anume din acest soft de la publisheri. Aşa s-a întîmplat în România, respectiv există un sati.ro, un site terţ şi de referinţă care este utilizat de toată lumea. Dacă nu eşti în sati.ro înseamnă că eşti un player neînsemnat. Dacă eşti în sati.ro, advertiserii pot verifica direct la sursă dacă datele prezentate cu privire la vizitatori sunt corecte.

Este clar că noi nu avem niciun sati.ro (sistem oficial) şi niciun trafic.ro (neoficial, dar răspîndit, popular şi cu date publice pînă la nivelul în care devine de referinţă). Avem însă Google Analytics. Recomand tuturor advertiserilor să ceară rapoarte din Google Analytics de la toate site-urile pe care plasează bannere şi să compare datele. Să vadă real pentru ce plătesc şi cît plătesc.

Am decis să public o serie de articol despre publicitatea în internet. Acesta este un domeniu relativ nou. Clienţii şi potenţialii clienţi sunt reticenţi cîteodată cu privire la plasarea publicităţii on-line, căci în principal este ceva necunoscut. Datorită multor întrebări care apar de la clienţii şi potenţialii clienţi care îi avem, am considerat că ar fi bine să informăm publicul larg despre ceea ce înseamnă publicitate on-line.

Decizia de cumpărare
În primul vreau să menţionez că în trecut, decizia de cumpărare se lua la raft, în magazin. În prezent, aceasta se întâmplă pentru produsele de larg consum (pîine, lapte, unt…), dar produsele mai scumpe, care au rata de profit mai mare , decizia de cumpărare se ia din faţa monitorului. Dacă vreau să îmi cumpăr o maşină, eu caut despre toate modelele disponibile în categoria de preţ dorită, citesc despre fiecare model în parte, mă decid la 2-3 opţiuni şi apoi caut în piaţă specific modelele de maşini de care sunt interesant. Aşa s-ar putea întîmpla cu apartamente, telefonie mobilă, servicii bancare, călătorii, work&travel, îmbrăcăminte&încălţăminte, tehnică de birou, electrocasnice  s.a.m.d.

De menţionat, că în orice ţară industriile care investesc cel mai mult în publicitate on-line sunt telefonia mobilă şi băncile comerciale. Orange şi Moldcell sunt prezente ok on-line. Băncile comerciale aproape că lipsesc (am dat o idee proprietarilor de site-uri unde să caute clienţi:).

Un caz recent, am avut nevoie de eliberarea unui card bancar. M-am informat de pe site-urile unor bănci. M-am apropiat de banca oferta căreia mi s-a părut cea mai atractivă. La ghişeu am aflat de fapt că, de fapt, cardul care îl promovau pe site nu a avut beneficiile menţionate şi în general, aşa tipuri de carduri ei nu mai eliberează. Am ales alta bancă. Dacă ei şi-ar fi respectat oferta prezentată on-line, aveam să devin clientul lor, căci, repet, decizia de cumpărare am luat-o din faţa monitorului, în baza informaţiilor prezente on-line. Aşa face fiecare dintre noi, fără să ne dăm seama.

Gîndiţivă cum aţi procedat atunci cînd aţi dorit un telefon mobil nou sau un laptop.