Mi-a spus un prieten de aceasta. Am zis că trebuie să văd cu ochii mei. Așa că am cumpărat FLUX-ul de vineri și cînd colo, în editorialul semnat de Sergiu Praporșcic aflu că ei renunță la toate versiunile FLUX-ului (Economic, Studentul, Sănătate și Anchetă).
Am căutat subiectul on-line și l-am găsit publicat încă la 17 septembrie. Presupun că acum ei doar au replasat informația.
Mă bucură mult această schimbare. Mai jos este ceea ce scriam eu în ianuarie 2008 despre FLUX, în analiza “Plusurile şi minusurile celor mai tari branduri din presa scrisă: Flux, Jurnal de Chişinău şi Timpul de dimineaţă“, semnată de mine și publicată pe site-ul InterConsulting:
Flux – flux continuu
Este primul intrat pe acest mainstream. Fiind primul, a avut o serie de avantaje. În primul rînd – calitatea de lider. Cea mai bună poziţionare pentru orice produs e să fie perceput drept lider. Apoi, Flux a fost primul cotidian (facem abstracţie de Moldova Suverană şi analizăm în contextul celor trei ziare: Flux, Timpul, Jurnal). Un alt avantaj este preţul. Practic, mereu Flux costă cu 1 leu mai puţin faţă de ceilalţi doi competitori. Datorită acestui fapt, abonamentele anuale erau relativ mai ieftine, pentru o parte dintre consumatori, considerabil mai puţin pentru a se abona anume la acest ziar. Plus, Flux avea posibilitatea să tipărească color cîteva pagini.Primul pe piaţă, primul cotidian, preţ mai mic, aceeaşi cantitate informaţională, pagini color sunt avantaje ce ar trebui să plaseze ziarul în top.
Prima greşeală realizată de Flux este faptul că au dorit să deţină în mintea consumatorului cuvintele „cotidian independent”. Este ok să promovezi nişte interese politice şi atît timp cît sunt suficienţi susţinători ai respectivei idei, vei avea cititori. Dar cînd de fapt reprezinţi o forţă politică şi te declari independent, pari cel puţin penibil. Atît timp cît va exista această asociere dintre un partid politic şi ziarul Flux, performanţa sa va fi strict proporţională cu performanţa acestui partid politic reprezentat.
Rezultate nu s-au lăsat mult aşteptate şi aflăm din căsuţa redacţiei că ziarul are un tiraj de peste 45 mii exemplare. În 2005 era menţionată cifra de 80 mii exemplare. Dacă se presupune că aceste date sunt adevărate, atunci în termen de doi ani, Flux a pierdut aproape 50% din cititori.
Ultima greşeală realizată de managerii de la Flux este extensia de linie. Dacă pînă în anul trecut aveai Flux Cotidian şi Flux Ediţia de Vineri, dar care oricum erau percepute ca un cotidian integru, acum avem Flux Economic, Flux Student, Flux Sănătate, Flux Anchetă şi Flux Ediţia de Vineri. Oare nu era suficientă împărţirea Fluxului, dar încă toate aceste versiuni sunt încă publicate în zile diferite a săptămînii, accentuînd diferenţele. De fapt, cine sunt cititorii Fluxului: românofilii, studenţii, persoanele care au probleme de sănătate sau antreprenorii? Or managerii Fluxului cred că anume studenţii vor merge marţi să cumpere ziarul (cînd apare versiunea Student a Fluxului), iar antreprenorii luni (cînd apare versiunea Economic). Miercuri studenţii şi antreprenorii nu trebuie să se apropie de chioşc decît dacă au probleme de sănătate (căci apare Flux Sănătate).
Păcat, dar dintr-un cotidian puternic, cu istorie şi know-how important, acum avem cinci săptămînale slabe, care încă, pe deasupra, se încurcă unul pe altul.
Cea mai proastă veste pentru Flux este faptul că acesta nu va fi o figură importantă pe nişele în care s-a lansat. Eco mereu va fi deasupra Fluxului Economic. Ziarul de Gardă mereu va fi deasupra Fluxului Anchetă. Credibilitatea Fluxului este foarte mică în afara categoriei de mainstream. Orice extensie va fi mai slabă pe acea nişă decît un ziar specializat pentru acea nişă.
Extensiile de linie nu fac altceva decît să erodeze puterea brand-ului iniţial. Prin extensii, companiile nu atrag clienţi noi, dar îi schimbă de la un produs la altul pe cei existenţi. Atunci cînd Tutun-CTC lansează Doina Lux Lights, Doina Lux Classic, Doina Lux Premium cine vor fi consumatorii? În primul rînd persoanele care au fumat pînă în acel moment Doina. Cine vor fi consumatorii de Chişinău Draft, Aurie, Specială Tare, Blondă, Winter Brew. În primul rînd vechii consumatori de Chişinău.
Cine vor fi consumatorii Fluxului Studentul sau Fluxului Economic? Studenţii şi antreprenorii care au citit Flux Cotidian şi Flux Ediţia de Vineri. Vor fi mai mulţi? Nu prea cred. Însă brand-ul Flux este mult mai slab, aşa cum nu ştim concret cărui public-ţintă este adresat.
Atunci cînd revista „Time” a dorit să lanseze o revistă pentru oameni a făcut „People”, nu „Time for People”, cînd a dorit să lanseze o revistă sport a făcut „Sports Illustrated”, nu „Sports Time”. Aceeaşi strategie a fost aplicată cu „Fortune”, „Money”, „Life”, „Entertainment Weekly”, reviste a holding-ului Time Inc. Aceeaşi strategie trebuie aplicată şi în acest caz.
Deşi echipa managerială a Fluxului doreşte să poziţioneze ziarul ca avînd cel mai mare tiraj al vreunei publicaţii de limba română, vom vedea mai jos că, de fapt, cel mai mare tiraj îl are Timpul. Cel puţin, aşa arată datele declarate în căsuţa redacţiei din publicaţiile respective.
O poziţionare mai corectă pentru Flux ar fi fost „ziarul care a scris istorie”. Şi prin anumite metode să se distrugă stereotipul cu privire la apartenenţa politică a ziarului. Or, atît timp cît va exista acest stereotip, ziarul nu va deveni afacere, ci o anexă la buzunarul cuiva.
Spuneam că îmi pare bine că au înțeles ceva managerii de acolo în extensii de linii și ele nu funcționează (decît dacă ești lider-monopolist – cazul berei Chișinău, care deși are multe extensii de linii, continuă să-și mărească numărul consumatorilor, dar datorită distribuției, concurenței slabe și nu brand-ului).
Mai observ că în flag-ul ziarului (header în varianta web sau partea de sus a primii pagini, acolo unde se află denumirea/logo) nu mai scrie „cotidian independent”. Logic, de la 5 apariții săptămînale, ei au trecut la 2. Așa că este logic că nu te mai poți identifica drept „cotidian”. Acesta, de fapt a fost un avantaj foarte mare al FLUX-ului, faptul că era perceput ca „primul cotidian”. Așa că nici un știu cum se vor mai poziționa de acum mai departe.
De remarcat că în cadrul analizei mele am identificat 2 probleme: a) au dorit să mențină în mintea consumatorilor sintagma „cotidian independent” și b) au lansat extensii de linii prin FLUX Economic, FLUX Student, FLUX Sănătate și FLUX Anchetă . Ambele probleme au fost „rezolvate”. „Cum?!” deja nu mai comentez.
Și cînd mă gîndesc cu cîtă strîngere de inimă citeam comentariile la aceeași analiză publicată pe UNIMEDIA, căci știam că cele mai acide sunt scrise de PPCD-iști și FLUX-iști, căci știu IP-ul de la redacția și partidul lor. Acum aș vrea să-i aud. Praporșcic a scris că „această decizie este dictată de problemele financiare cu care ne confruntăm, FLUX fiind o publicație care își asigură apariția doar din veniturile provenite din vânzări și publicitate…”. Tind să nu cred a doua parte a frazei (nu te teme Praporșcic, vin alegeri așa că tirajul va crește substanțial), dar prima parte la sigur este corectă. FLUX are probleme financiare din cauza (și nu numai) extensiilor de linie.
Una mai menționez că atunci cînd am zis că site-ul vostru este bun și construit corect și că el va aduce bani (producția site-ul a fost coordonată de mine în cadrul studioului Lunatic Productions), tot unul frumos de la voi s-a găsit să-mi zică că „site-ul e de-a ***a”. Dar la comentariile unei știri recent plasate pe UNIMEDIA, unul din comentatori remarcă, că tot ce ați schimbat la ziar este site-ul. Știam că ați început lucrul la o nouă versiune a site-ului, dar presupun că noii dezvoltatori nu au dorit să lucreze cu 400$ (mai mult nu cred că vă permiteți) așa că rezultatul este la www.apflux.md. Voi aici utilizați Drupal și folosiți itheme adaptată de un Vladimir din Rusia, dezvoltată în original de N.Design Studio (foarte bun studio de design) pentru WordPress (preview). Aceeași temă o vedem și pe alte site-uri.
Succese.


