Există mai multe moduri de tarifare/măsurare a publicităţii on-line. Pentru aceasta există stabilite nişte modele, abreviate: CPT, CPM, CPC, CPA.

CPT – Cost per time
Cel mai răspîndit model în RM. Se plasează bannerul pentru un timp oarecare. Fie că obţii 100%, sau 50%, 25% afişări a bannerelor dintr-o zonă anumită, oricum, criteriul e timpul. Ai plătit o sumă – bannerul stă o săptămînă/lună/an. Pentru a plasa aşa tip de bannere nu este necesar să ai un soft / o platformă tehnică separată, căci bannerul poate fi plasat chiar în codul-sursă a site-ului. Avantajul acestui sistem este că e uşor de implementat. E uşor să explici că aici va sta bannerul o săptămînă, e uşor să spui că aceasta va costa o sumă fixa de bani. Respectiv, moldovenii au implementat acest sistem de monetizare a traficului, pentru aproape orice tip de publicitate on-line.

CPM – Cost per Mie de afişări a bannerului
În acest caz, bannerele sunt plasate dintr-o platformă tehnică specială. Aceasta numără fiecare afişare a bannerului în parte. S-a încărcat pagina/bannerului, înseamnă că se numără o afişare. A făcut cineva F5 – se mai numără o afişare. Se vînd şi se cumpără mii de afişări a bannerului. Acest sistem are f multe avantaje, dar cred că am să revin cu un articol separat şi prin comparaţie veţi înţelege care este diferenţa.

CPC – Cost per click
Nu sunt sigur dacă cineva din Moldova a implementat acest sistem. În acest caz, se plăteşte pentru fiecare click separat care se face pe banner. Pe timp de criză, mulţi publisheri/agenţii au fost nevoiete să treacă la CPC, căci aşa o cerea advertiserului.

CPA – Cost per Action
Acesta este cel mai interesant mod de monetizare a traficului. Există sisteme create care monitorizează, dacă un vizitator a făcut click pe un banner pe un site. A ajuns pe site-ul clientului. Acolo, dacă face o acţiune anumită înseamnă că publisher-ul este plătit. Aceasta poate fi abonarea la newsletter sau cumpărarea unui produs de pe acel site. De exemplu: Vodafone în Marea Britanie plasează publicitate pe un site. Dacă a venit un vizitator de pe acel site şi a comandat un telefon mobil, sau s-a abonat la newsletter, sau s-a înscris într-o promoţie. Deci pentru fiecare dintre aceste acţiuni, poate fi stabilită o taxă. Dacă vizitatorul face anume această acţiune, atunci publisherul este plătit.
În acest caz, trebuie să existe şi un grad înalt de încredere între publisher şi advertiser că vor face schimb de informaţii corecte. Plus, ai nevoie de programe terţe în care toată lumea să aibă încredere şi care ar monitoriza corect cîţi anume vizitatori au comandat venind de pe un site anume.
Acest tip de publicitate este specific într-o mai mare măsură, site-urilor porno şi presei galbene. Acolo, advertisererii premium (cu bugete mari) nu plasează niciodată publicitate. Însă, dacă se creează pagini speciale / proiecte dedicate prin care redirecţionezi pe alte pagini traficul mare pe care îl au astfel de site-uri, atunci pot fi obţinute rezultate foarte bune.
Este clar că Moldova este foarte departe de aşa tip de publicitate.

Aproape toată lumea în Moldova foloseşte CPT. NMG foloseşte în mod exclusiv CPM. Veţi vedea în articolul următor de ce.

Avem o obişnuiţă ca la fiecare jumătate de an să chestionăm colaboratorii noştri despre starea de lucru în cadrul companiei, atitudinea lor, atitudinea faţă de ei s.a.m.d.

La fiecare început de martie şi septembrie, repetăm chestionarul şi vedem ce s-a schimbat.

Azi am primit cîteva chestionare care m-au bucurat.

Ţin să îi mulţumesc echipei!

Există 3 noţiuni de a defini traficul unui site.

vizitatori unici – acestea sunt persoane / computere diferite de la care se intră pe un site anumit.

vizite – dacă o persoană a intrat pe un site, aceasta se numeşte o vizită, chiar dacă a închis site-ul peste 30 secunde, sau a stat 15 minute şi a citit 4 ştiri. Dacă un vizitator unic, închide browserul şi revine în internet peste 3 ore, iar va deschide browserul şi va intra pe acelaşi site, se va considera că aceasta este o vizita noua, dar, normal, a rămas doar un vizitator unic.

afişări – în cadrul fiecării vizite sau sesiune de vizitare, un utilizator de internet face pe un site 2-3-4-10 click-uri. Deschide o ştire, se întoarce la prima pagină, intră la alta ştire, apoi intră să verifice traficul site-ului , apoi iar pe prima pagină, apoi se duce la monden sau sport şi se uită la un video de relazare şi închide browser-ul. De fiecare dată cînd s-a făcut un click pe site sau s-a încărcat o pagină (chiar şi repetat), aceasta se consideră afişăre.

Advertiserii deştepţi atrag atenţia la următoarele lucruri: raportul vizitatori unici – vizite – afişări, timpul de reţinere a vizitatorilor pe site, bounce rate, rata vizitatorilor noi, direct trafic, rata vizitatori din Moldova.

Raportul vizitatori unici – vizite – afişări – există site-uri / roboţi care îţi umflă artificial numărul vizitatorilor pe site. Poţi să îţi faci publicitate eronată, tu te prezinţi ca şi resursă porno, sau adaugi cuvinte cheie în site de tip “vi@gr@” (am pus semnul @ căci anume nu vreau blogul meu să fie asociat cu cuvîntul original), motoarele de căutare încep să îţi trimit vizitatori, dar care ajung la tine pe site şi după 5 secunde închid site-ul.
Deci, tu obţii pe site vizitari fantomă. Se numără, dar ei de fapt nu fac nicio activitate pe site.

Cu cît raportul “unici – vizite – afişări” este mai mic, cu atît înseamnă că vizitatorii acestui site sunt fantome. Dacă un site are 10 mii unici, 10 500 vizite şi 11 mii afişări este clar că ceva nu este în ordine. Din zece mii unici, doar 500 au revenit încă o dată, şi din aceştea doar 250 au mai făcut un click pe site. Restul înseamnă că sunt roboţi sau persoane ne-interesate de acest site.

Acelaşi lucru îl puteţi obţine şi atrăgînd atenţia şi la alte criterii: timpul de reţinere a vizitatorilor pe site, bounce-rate, rata vizitatori noi. Dacă este vorba de vizitatori ne-interesaţi sau atraşi pe site într-un mod fraudulos, atunci aceştea vor pleca foarte repede. Respectiv, veţi obţine date de <30 sec cît s-a reţinut vizitatorii pe site. Bounce-rate-ul este rata pesoanelor care părăsesc site-ul în primele 5-10 secunde. Dacă vedeţi că majoritatea pleacă de pe un site repede, majoritatea sunt vizitatori noi şi foarte puţini stau mai mult de 30 secunde pe acest site – plecaţi mai repede de acolo.

De asemenea, este important să verificaţi rata pentru direct trafic. Adică, cum ajung vizitatorii pe acest site. O fac prin motoare de căutare sau chiar culeg în browser ‘unimedia.md’. Cu cît rata la direct trafic este mai mare, cu atît înseamnă că site-ul este unul sănătos. Oamenii chiar ştiu de el şi în mod conştient culeg în browser ‘unimedia.md’, deci acesta este un brand puternic. De exemplu, 56% din vizitatori pe UNIMEDIA sunt direct trafic, în mediu, fiecare vizitator unic intră pe site de 8 ori pe lună (2 ori pe săptămînă), iar în cadrul fiecărei vizite face 3.6 click-uri pe site, petrecînd pe acesta peste 7 minute. Aceasta înseamnă că site-ul este unul sănătos.

Vă recomand să atrageţi atenţia încă la un criteriu. Rata vizitatorilor din Moldova. Dacă plasaţi publicitate pe un site, s-ar putea întîmpla să aflaţi de fapt că marea majoritate a vizitatorilor săi sunt din alte ţări. Nu este logic în acest sens să plasaţi publicitate şi să o vadă oameni din România, Germania, SUA, Rusia. Ei nu vor deveni clientul dumneavoastră. Aceasta se poate întîmpla la site-urile auto sau video-sharing. Fotografiile la maşini sunt aceleaşi în toată lumea şi dacă Google îi oferă drept link la fotografii pe un site în Moldova, el va intra şi se va uita la fotografii. Chiar dacă nu înţelege un cuvînt în română. Exact acelaşi lucru cu site-urile de video-sharing. Dacă ai un video prostesc şi a nimerit într-un mailing list din America Latină, lumea va face click şi se va uita la acel video, căci este interesant, indiferent că nu va înţelege meniurilor – video-ul tot prostesc şi funny rămâne.

Există cîteva cuvinte care trebuie să le cunoască fiecare om care lucrează în adverting/pr/marketing.

Advertiser – companie care plasează publicitate;

Publisher – proprietar de site-uri;

Agenţie / regie – Intermediar. Aşa cum la TV, între o companie şi postul TV există o agenţie de publicitate care realizează spoturi video, face media-planning, monitorizează campania… tot aşa pe web, există agenţii specializate care are softul necesar de a plasa şi a monitoriza o campanie în internet. Ca şi la TV, clienţii (advertiserii) pot alege să meargă direct la furnizor (post tv / proprietar de site) şi are contract direct de plasare a publicităţii sau pot alege să semneze un contract cu o agenţie / regie care îi poate reprezenta şi va plasa bannere în numele lor. Pe de altă parte, există publisheri care pot alege să se vîndă (exclusiv) prin regie / agenţie, dar care pot alege să se vîndă şi separat, preferînd contractele directe cu clienţii. La momentul actual, în Republica Moldova cei mai mari publisheri preferă să se vîndă separat, eventual se acordă un comision de agenţie pentru terţi care le intermediază anumite contracte.

Site-urile, ca şi ziarele, au număr de cititori / vizitatori. Respectiv, un advertiser, atunci cînd alege să plaseze publicitatea într-un ziar anumit, se uită în primul rînd ce tiraj scrie în căsuţa redacţiei. Dacă consideră că este un preţ bun pentru publicul potenţial care va vedea publicitatea atunci semnează contractul. Partea proastă e faptul că, la moment, nimeni în Moldova nu monitorizează dacă tirajul menţionat în ziare este o cifră corectă. De curînd, s-a fondat BATIM, organizaţie care drept scop monitorizarea tirajelor ziarelor şi revistelor, aşa că, poate această problemă se va rezolva în 2010. NMG e membru BATIM şi sperăm să primim anumite rapoarte de activitate din partea organizaţiei.

Ceea ce ţine de internet, lucrurile stau puţin altfel. Există site-uri care oferă servicii de monitorizare a traficului. Cel mai cunoscut şi de referinţă la moment în Moldova este Google Analytics. Există şi replici locale, de exemplu: trafic.ro în România, top20.md în Moldova, liveinternet.ru / hotlog.ru în Rusia. La unele site-uri statistica este ascunsă (ca la G Analytics), la altele este deschisă şi la unele poate fi preluată şi publicată automat la tine pe site . Tot ce trebuie să faceţi este să căutaţi în partea de jos a paginilor iconiţe de la sisteme de monitorizare a traficului, şi dacă faceţi click, atunci există posibilitatea să obţineţi macăr cîteva date despre vizitatorii site-ului în cauză.

Chiar şi aşa, toate aceste site-uri sunt considerate drept soluţii terţe de monitorizare a traficului. În mod normal, aşa cum este creată o organizare de monitorizare a tirajelor la ziare, tot aşa se fondează şi o organizaţie de monitorizare a vizitatorilor site-urilor. În principiu, poate fi aceeaşi organizaţie care monitorizează atît presa scrisă, cît şi on-line (acum aţi înţeles din ce cauză NMG e membru BATIM:). Respectiv, această organizaţie, pe banii membrilor săi, cumpără un soft unic de monitorizare a vizitatorilor şi le recomandă tuturor actorilor pieţei să folosească sistemul în cauză. Publisherii se aboneze, iar advertiserii cer datele de trafic anume din acest soft de la publisheri. Aşa s-a întîmplat în România, respectiv există un sati.ro, un site terţ şi de referinţă care este utilizat de toată lumea. Dacă nu eşti în sati.ro înseamnă că eşti un player neînsemnat. Dacă eşti în sati.ro, advertiserii pot verifica direct la sursă dacă datele prezentate cu privire la vizitatori sunt corecte.

Este clar că noi nu avem niciun sati.ro (sistem oficial) şi niciun trafic.ro (neoficial, dar răspîndit, popular şi cu date publice pînă la nivelul în care devine de referinţă). Avem însă Google Analytics. Recomand tuturor advertiserilor să ceară rapoarte din Google Analytics de la toate site-urile pe care plasează bannere şi să compare datele. Să vadă real pentru ce plătesc şi cît plătesc.

Am decis să public o serie de articol despre publicitatea în internet. Acesta este un domeniu relativ nou. Clienţii şi potenţialii clienţi sunt reticenţi cîteodată cu privire la plasarea publicităţii on-line, căci în principal este ceva necunoscut. Datorită multor întrebări care apar de la clienţii şi potenţialii clienţi care îi avem, am considerat că ar fi bine să informăm publicul larg despre ceea ce înseamnă publicitate on-line.

Decizia de cumpărare
În primul vreau să menţionez că în trecut, decizia de cumpărare se lua la raft, în magazin. În prezent, aceasta se întâmplă pentru produsele de larg consum (pîine, lapte, unt…), dar produsele mai scumpe, care au rata de profit mai mare , decizia de cumpărare se ia din faţa monitorului. Dacă vreau să îmi cumpăr o maşină, eu caut despre toate modelele disponibile în categoria de preţ dorită, citesc despre fiecare model în parte, mă decid la 2-3 opţiuni şi apoi caut în piaţă specific modelele de maşini de care sunt interesant. Aşa s-ar putea întîmpla cu apartamente, telefonie mobilă, servicii bancare, călătorii, work&travel, îmbrăcăminte&încălţăminte, tehnică de birou, electrocasnice  s.a.m.d.

De menţionat, că în orice ţară industriile care investesc cel mai mult în publicitate on-line sunt telefonia mobilă şi băncile comerciale. Orange şi Moldcell sunt prezente ok on-line. Băncile comerciale aproape că lipsesc (am dat o idee proprietarilor de site-uri unde să caute clienţi:).

Un caz recent, am avut nevoie de eliberarea unui card bancar. M-am informat de pe site-urile unor bănci. M-am apropiat de banca oferta căreia mi s-a părut cea mai atractivă. La ghişeu am aflat de fapt că, de fapt, cardul care îl promovau pe site nu a avut beneficiile menţionate şi în general, aşa tipuri de carduri ei nu mai eliberează. Am ales alta bancă. Dacă ei şi-ar fi respectat oferta prezentată on-line, aveam să devin clientul lor, căci, repet, decizia de cumpărare am luat-o din faţa monitorului, în baza informaţiilor prezente on-line. Aşa face fiecare dintre noi, fără să ne dăm seama.

Gîndiţivă cum aţi procedat atunci cînd aţi dorit un telefon mobil nou sau un laptop.

Ţineţi minte că UNIMEDIA a fost vizitată de un agent SIS. Am răspuns că noi nu păstrăm IP-urile pe server mai mult de zece zile şi că ne pare rău, dar comentariile vizate de ei, erau postate mai mult de o lună în urmă.

Aceasta s-a întîmplat în aprilie 2008.

După acest incident, am mai primit cereri ba de la procuratură, ba de la poliţie, ba de la clienţi. Răspunsul a fost unic: noi nu oferim IP-urile vizitatorilor noştri nimănui.

Drept răspuns, la 18 august 2008, ANRCETI adoptă Regulamentul cu privire la procedura de control în domeniul comunicaţiilor electronice, unde scrie:

Agenţia, în limita competenţelor stabilite de legislaţia în vigoare, efectuează controlul:
[...]
19) respectării de către furnizorii de reţele şi/sau servicii publice de comunicaţii electronice a obligaţiilor stabilite în art.20 alin.(2) şi alin.(3) al Legii comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 (cu excepţia lit.c) de la alin.(3) art.20, care va intra în vigoare de la 01 ianuarie 2010);

Eu am fost interesat ce scrie la lit.c) de la alin.(3) art.20 din Legea comunicaţiilor electronice. Respectiv:

c) să păstreze toate informaţiile disponibile, generate sau procesate în procesul furnizării propriilor servicii de comunicaţii electronice, necesare pentru identificarea şi urmărirea sursei de comunicaţii electronice, identificarea destinaţiei, tipului, datei, orei şi duratei comunicaţiei, identificarea echipamentului de comunicaţii al utilizatorului sau al altui dispozitiv utilizat pentru comunicaţie, identificarea coordonatelor echipamentului terminal de comunicaţii mobile şi să asigurare prezentarea acestor informaţii organelor împuternicite în condiţiile legii. Informaţiile ce ţin de serviciile de telefonie mobilă sau fixă vor fi păstrate o perioadă de cel puţin un an, iar cele ce ţin de reţeaua Internet – de cel puţin 6 luni. Obligaţia de păstrare se referă inclusiv la tentativele de apel eşuate.

Altfel spus, de la 1 ianuarie 2010, orice site este obligat să păstreze pe toate datele despre vizitatorii săi minim 6 luni. Adică, li se oferă mînă liberă agenţilor SIS, procurorilor să reuşească să obţină încheiere de la judecător şi să vină la site-uri să ceară IP-uri.

Noi am găsit altă soluţie.

De acum înainte, nu mai înregistrăm în baza de date IP-urile vizitatorilor noştri. Ne vom descurca şi fără . Doar legea nu ne obligă să înregistrăm anume IP-urilor. Avem alegerea să înregistrăm în baza noastră de date orice informaţie vrem şi să o păstrăm 6 luni – aşa şi facem. Mai rău îmi pare de unele site-uri care au oferit IP-urile vizitatorilor săi instituţiilor statului. Şi nu mă refer la Simpals (căci se ştia că ei au oferit IP-uri), dar la Jurnal de Chişinău. Pot să închid ochii la faptul că din textul lor se sugerează ideea că în urma controlului la UNIMEDIA, copii au fost anchetaţi (deşi nu a fost aşa), dar nu pot să cred că Val Butnaru le recomandă copiilor “să se pregătească de discuţii serioase cu reprezentanţii MAI“.

Am auzit şi cazul cînd unii angajaţi de la nişte instituţii au fost presaţi în baza celor exprimate pe UNIMEDIA. Dacă şi cineva a obţinut IP-uri, aceasta înseamnă că au făcut-o prin infracţiune şi pentru aceasta se deschide dosar penal. Aşa că, chiar vă rugăm să ne raportaţi cazuri cînd angajatorii v-au făcut presiune pentru convingerile voastre publicate pe UNIMEDIA.

Acum că MoldData, iarăşi blochează un site important din Moldova, cred că este momentul oportun să generăm cîteva discuţii publice despre cine şi cum trebuie să se verifice site-urile din Moldova. Sunt necesare discuţii nu numai pe marginea Regulamentului MoldData cu privire la utilizarea domeniilor .md (după acuzaţii similare, poate fi blocat orice site în Moldova) dar inclusiv dezbateri şi la aspecte ce ţin de confidenţialitatea vizitatorilor în internet, libertatea de exprimare ş.a.

Nu mi se pare normală o atare situaţie.

La acest subiect s-a mai referit:

1. Tudor Darie

Noi (NMG) căutăm să angajam mai multe persoane în următoarea perioadă. Începem cu una dintre ele.

Sales Manager
Dacă te simţi atras(ă) de tot ce înseamnă tehnologii new-media, eşti intuitiv(ă), iniţiativ(ă), atent(ă), orientat(ă) spre oameni (nu sarcini), calculat(ă), echilibrat(ă) – atunci eşti o candidatură bună pentru acest job.
Nu promitem, dar vom depune tot efortul că să iubeşti jobul tău.

Restul sunt detalii… dacă te simţi atras(ă) trimite-mi o poveste despre tine şi o fotografie pe e-mail (vasile.galusca[ham:]nmg.md).

Am văzut ieri şi astăzi pe Facebook, Twitter, bloguri  mai multe speculaţii despre cît ar fi costat UNIMEDIA. Am văzut cifre de la 50-70 mii, apoi la 100 mii. A crescut şi la 200-300 mii. Pot zice doar că încă nimeni nu a presupus valoarea corectă a companiei. La acest aspect, voi reveni eventual altă dată, dacă vom decide să publicăm cifrele.

Ceea ce este mai important acum, este ce se va întîmpla în urma acestui deal.

În primul rînd, trebuie de menţionat că noi nu am vîndut, în mod exclusiv, UNIMEDIA. Mai degrabă noi ne vom asocia într-o companie nouă. Aceasta va administra UNIMEDIA, LadyClub, VESTI.MD, Publika.md + alte proiecte care vor fi lansate în cadrul structurii noi. Practic compania se va ocupa de tot ce înseamnă on-line (management, development, sales, content) în cadrul grupului. Managementul companiei va fi asigurat de echipa actuală NMG - Tudor Darie, Dumitru Ciorici şi yo.

UNIMEDIA, ca şi brand, nu va fi distrus (cel puţin pe termen mediu:). Vom găsi o metodă de poziţionare atît a unimedia.md cît şi publika.md. Obiectivul nostru este, desigur, să fim #1 cu ambele site-uri pe nişe diferite .

Probabil aspectul cel mai important ţine de deal-ul în sine. Este pentru prima dată cînd se întîmplă aşa ceva în Moldova, din mai multe aspecte. E puţin diferit de situaţia cînd a fost vîndut faces.md, din simplu motiv că persoanele respective au făcut un exit total. Noi am preferat să ne asigurăm că rămânem în afacere şi o dezvoltăm în continuare conform modelului în care credem. Deci, declaraţii de tipul: “V-aţi vîndut lui SOV şi el va dicta politica editorială” sunt pure speculaţii. Mi-au plăcut cuvintele unei persoane implicate în negocieri: “Noi trăim din credibilitate“. Indiferent ce opinii are sau ce face SOV, noi construim o afacere. Trebui să avem puterea să angajăm persoane, să le promitem libertatea editorială şi să ne uităm la ei în ochi. Altfel, ar fi fost mult mai simplu pentru noi să facem un exit total. Luam mai mulţi bani şi nu purtăm nicio responsabilitate pentru ceea ce se va întîmpla în continuare. Ori, dacă ar exista măcar un fir de suspiciune că Publika TV şi UNIMEDIA ar face jocul politic cuiva, automat pierdem toţi vizitatorii noştri. De ce SOV ar cumpăra o companie şi apoi să o compromită? Ar pierde bani, şi nu cred că puţini , chiar şi pentru el.

Ceea ce ţine de legătura cu Realitatea TV, respectiv F5, pot zice că noi nu suntem companii fiice la structurile din România. Vom fi în relaţii de parteneriat, vom face schimb de know-how. Dar strategia de dezvoltare e diferită. La fel şi implementarea. Cred doar că la început vom obţine platforma tehnică pentru publika.md de la realitatea.net, dar în perspectivă, aş crede că dezvoltarea în continuare se va face local. La moment F5 acţionează ca şi consultant pentru a integra site-urile noastre în grup. Pentru tot efortul depus trebuie să-i mulţumesc lui Dragoş Stanca, datorită lui, acest deal a devenit realitate. În timp, nu sunt excluse parteneriate cînd vom lansa site-uri împreuna fie pentru Moldova, România sau chiar altă ţară.

Mă bucur căci împreună cu partenerii de afaceri am trecut printr-o experienţă din punct de vedere profesional prin care puţini au făcut-o pînă în prezent din on-line-ul din Moldova, şi probabil nu se va repeta peste 1-2-3 ani.
Să fie aceasta tranzacţia anului din on-line-ul .md? Vă las pe voi să decideţi , eu mă voi concentra pe ceea ce fac în fiecare zi – construim cea mai competitivă companie din Republica Moldova în domeniul new-media.

Noi măsurăm traficul UNIMEDIA cu două contoare: Google Analytics şi Trafic.ro. Google Analytics căci credem în el şi Trafic.ro pentru a ne compara cu alţii.

Trafic.ro are acum o opţiune, prin care te poţi înscrie la studii demografice. Altfel spus, vizitatorii site-ului tău vor fi chestionaţi în baza unui formular on-line. În final se crează un profil al vizitatorilor tăi (vîrstă, sex, venituri…). Opţiunea nu este nouă, de fapt, noi ne-am înscris în Studii Demografice încă în luna iunie, dar pînă în prezent nu am folosit datele furnizate, cu părere de rău.

A venit timpul nu numai să folosim datele din Studiu Demografic, dar chiar să le publicăm . Pînă cînd nu avem o pagină dedicată, am decis să pun PDF-ul pe pagina cu Statistica traficului. Puteţi vedea aceleaşi rezultate şi pe contul nostru pe trafic.ro. Datele sunt publice iar graficele mai frumoase. (continuare…)

Am avut astăzi o întâlnire cu cineva dintr-o companie mare. Întreprinderea a fost fondată încă de pe timpul sovietic, a fost privatizată, dar oamenii, modul de lucru, modelul de business a rămas exact cum era 20 de ani în urmă.

Am început să discutăm ce facem. El îmi zice că lucrează în marketing. Eu devin mai interesat şi cer detalii. Îmi spune că se ocupă de vânzări.

Stop. Adică cum lucrezi în marketing dar te ocupi de vânzări?! Uite aşa scrie pe cartea lui de vizită (mi-a arătat-o:), dar de facto se ocupă de vânzări.

Deci, marketingul nu are nimic cu vânzările. Acestea trebuie să fie două departamente separate în cadrul companiilor. Cel mai corect sinonim pentru marketing este strategie. Fiecare angajat al unei companii face marketing, prin faptul că vorbeşte despre companie în faţa rudelor, prietenilor, clienţilor, partenerilor de afaceri, furnizorilor. Dar nu fiecare angajat se ocupă de vânzări. Nu zic, agenţii de vânzări fac o bună parte din comunicarea brandului companiei către potenţialii clienţi, dar ei nici pe departe nu sunt persoanele cele mai de referinţă atunci când se formează brandul în cauză. Persoanele care duc bastionul marketingului în companii sunt directorii generali. Dacă aceştea înţeleg şi îşi asumă definirea strategiei companiei, atunci ei sunt oamenii de marketing cei mai importanţi ai întreprinderii.